Integrarea creierului sau cum să am un copil echilibrat
August 15, 2020

Mergi prin magazin, totul pare în regulă când dintr-odată, pe neașteptate, copilul tău se trântește pe jos. Țipă cât îl țin plămânii, lumea se uita la tine iar prin minte îți trec nenumărate gânduri și nu știi la care să te oprești. Oare poate să iasă ceva bun din asta? Eu cred că da. Ca să vezi despre ce vorbesc te invit să citești următorul articol în care voi detalia ideea de integrarea a creierului.

Acest concept este dezvoltat de Dr. Daniel Siegel și Dr. Tina Payne în cartea „Creierul copilului tău”. Nu este vorba despre soluții magice ci este vorba despre implicarea ta ca părinte și cum vei putea să faci diferența în viața copilului tău ca el să devină echilibrat și echipat pentru un viitor plin de necunoscut.

Creierul nostru are multe părți diferite cu roluri diferite. Partea stângă a creierului ne ajută să gândim logic organizând gândurile în propoziții în timp ce partea dreaptă a creierului ne ajută să citim indiciile nonverbale și să experimentăm emoții. O parte din creier ne ajută să acționam instinctiv și să luam decizii într-o fracțiune de secundă în timp ce o alta parte din creier ne conduce spre legături și relații. Există și o zonă responsabilă de memorie, iar o alta pentru a lua decizii morale și etice. Dr. Siegel spune că e ca și cum creierul nostru are avea mai multe personalități – unele raționale, altele iraționale, unele reflexive, altele reactive.

Pentru a funcționa la capacitate optimă este esențial ca părțile diferite din creier să lucreze împreună într-un mod coordonat. Astfel apare integrarea: coordonarea și echilibrarea zonelor separate din creier prin conectare. Gradul de integrare al creierului copilului nostru este exact ceea ce putem influența prin implicarea noastră ca părinți în fiecare zi. Un creier integrat va avea ca rezultat o dezvoltare armonioasa din punct de vedere emoțional, intelectual și social.

Scopul este să învățăm să trăim atât cu emoțiile pe care le simțim dar și să dăm vieții ordine și structura.

Cum? Ajutându-l pe copil să funcționeze cu ambele emisfere ale creierului.

Dr. Siegel împreună cu Dr. Tina Payne Bryson ne propun în cartea „Creierul copilului tău” două strategii care ajută integrarea pe orizontala a creierului (emisfera dreaptă + emisfera stângă).

1. Conectează și redirecționează

Conectarea – Când copilul este supărat și vezi că este fără control, logica nu va funcționa până când nu vei răspunde nevoilor emoționale generate de emisfera dreaptă a creierului. Răspunzând acestor nevoi, ne conectam cu copilul și empatizăm cu el.

Cum poți să răspunzi în mod adecvat?

  • Validându-i sentimentele: „Văd că ești supărat, cred ca este foarte greu pentru tine acum.”
  • Ton cald
  • Limbaj non verbal care denotă empatie (o privire plină de înțelegere, curiozitate cu privire la starea copilului)
  • Ascultare activă, fară judecată: „Observ că ești foarte supărat, ceva te-a necăjit foarte tare. Vreau să știi că sunt aici pentru tine, și o să te ajut să te liniștești”.

Redirecționarea – Odată ce am răspuns nevoilor emoționale din partea dreaptă a creierului va deveni accesibilă și emisfera stângă responsabilă de planificare și explicații logice. Aceasta abordare ii permite copilului să trăiască experiența într-un mod integrat.

„Înțeleg că ești obosit și ți-e foame. Ce zici să cumpărăm doar strictul necesar și apoi să mergem direct acasă?”

2.  Identifică pentru a rezolva: povești pentru a calma emoții mari

Când copiii noștri sunt copleșiți de emoții puternice, rolul nostru este să ii ajutăm să isi activeze emisfera stângă pentru a-i ajuta să înțeleagă ce se întâmplă. O modalitate foarte buna pentru a ajuta să se aibă loc acest tip de integrare este să ii ajutăm să redea ulterior povestea înfricoșătoare sau a experienței dureroase. Nu e așa că uneori tendința noastră ca părinți este să le distragem atenția tocmai pentru a evita retrăirea durerii? Realitatea este că vindecarea nu va veni decât atunci când cele 2 emisfere vor lucra împreună pentru a ne spune poveștile de viață. Când copiii sunt învățați să acorde atenție propriilor experiențe și să le povestească, ei învață să reacționeze într-un mod sănătos în fața experiențelor adverse.

Cum facem asta?

  • Îi încurajăm pe copii să povestească ce s-a întâmplat prin începerea poveștii. Dacă nu se simt pregătiți să vorbească atunci le respectăm dorința fără să insistăm. În general copiii povestesc cel mai ușor în timp ce fac o alta activitate plăcută.
  • Dacă copilul nu vrea să vorbească, putem să ii sugerăm să deseneze o imagine care să descrie experiența trăită sau, daca vârsta permite, putem să îi rugăm să scrie despre cele trăite.
  • Îl ajutăm pe copil să dea un nume emoțiilor trăite daca are dificultăți în acest sens. Dacă știe exact ce a simțit îi validăm sentimentele : „Cred ca ai fost foarte speriat în acel moment. Și eu m-aș fi simțit la fel”.

Povestirea unui eveniment face ca cele doua emisfere să lucreze împreună. Ne folosim de cuvinte și logică activând astfel emisfera stângă, în timp ce emisfera dreaptă contribuie la senzațiile fizice pe care le simțim, emoțiile și amintirile personale. Ajutându-l pe copil să povestească nu vei amplifica durerea ci îl vei ajuta să înțeleagă evenimentul și să se simtă mai bine în privința a ceea ce s-a întâmplat.

Vestea bună este că poți să folosești experiențele de zi cu zi pentru a modela creierului copilului tău în așa fel încât să fie pregătit pentru ceea ce numim „Viață”.

Psiholog, psihiatru, psihoterapeut. Care-i diferența?

Psiholog, psihiatru, psihoterapeut. Care-i diferența?

Poate te întrebi, ca mine acum vreo 15 ani, care e diferența între psiholog, psihoterapeut și psihiatru. Ca să afli la cine să apelezi, îți prezint în continuare pe scurt fiecare din profesiile astea, care sunt oarecum înrudite, dar au roluri diferite în tratarea problemelor relaționale sau emoționale…